pingnî

Èn årtike di Wiccionaire.

Walon (Rifondou)[candjî]

Etimolodjeye[candjî]

Bodje « pingne », avou l’ cawete di codjowaedje «  » des viebes

Prononçaedje[candjî]

Viebe[candjî]

pingnî (2inme troke) (codjowaedje)

  1. (viebe å coplemint) bén assonrer les tchveas da (ene sakî), avou on pingne.
  2. (viebe å coplemint) passer on pingne po ene ôte ovraedje, come li srissaedje del tchene, do lén, li plouzaedje del linne; passer on rustea so les costés d’ ene tcherêye di four e vrak.
    • Ni rovyîz nén d’ pingnî vosse tcherêye divant d’ rivni !
    • On broyoe, c’ esteut come on bok, avou on bwès come on S, et èn ôte bwès ki s’ î adaptéve ; on fjheut passer l’ lén ddins ; après, on l’ sipindjive, pu on l’ pingnive. Båze di dnêyes di l’ Årdene nonnrece.
  3. (viebe å coplemint) bouxhî.
  4. (viebe å coplemint) touwer
    • Les måyes, elzès fåt pingnî : i fjhèt do toirt al tchesse.
  5. (viebe å prono) : Loukîz a : « pingnî »..

Ratourneures[candjî]

  1. cwand on n’ a k’ deus tchveas, i fwait åjhey di les pingnî
  2. ostant pingnî on diåle ki n’ a pont di tchveas : dijhêye po åk di nén possibe.
  3. si pingnî avou ene fortchete : i n’ s’ a nén pingnî.
  4. èn si nén pingnî avou on clå : i fwait des ovraedjes di hôt livea.

Parintaedje[candjî]

Sinonimeye[candjî]

Ortografeyes[candjî]

Après 1900, foû rfondou (Feller, Feller ricandjî, nén Feller) :
Li mot n’ est nén dins : S44

Ratournaedjes[candjî]

arindjî ses tchveas
passer on pingne dins del tchene
passer on pingne dins del linne
bouxhî so
touwer

Pårticipe erirece[candjî]

singulî pluriyal
omrin pingnî pingnîs
femrin pingneye pingneyes

pingnî omrin

  1. Pårticipe erirece omrin do viebe "pingnî".
    • I s’ a pingnî avou ene fortchete.
    • Dinltins, a ene dicåce, cwand i n’ s’ avént nén pingnî, i n’ s’ avént nén amuzé. Lucyin Mahin.

Addjectif[candjî]

singulî pluriyal
omrin pingnî pingnîs
femrin padrî pingneye pingneyes
femrin padvant pingneye pingneyès

pingnî omrin (come addjectif djondrece, metou padvant u padrî l’ no)

  1. k’ a-st arindjî ses tchveas.
    • Ene eure divant, il esteut ddja la, bén rlavé, bén pingnî, nete come on piele. Ben Genaux.
    • Li Rossea n’ esteut djamåy ni lavé, ni rispåmé, ni pingnî. Joseph Bily.