Aller au contenu

deguinne

Èn årtike di Wiccionaire.

Etimolodjeye

[candjî]

Calcaedje do francès « dégaine » (minme sinse).

Prononçaedje

[candjî]

Sustantif

[candjî]
singulî pluriyal
deguinne deguinnes

deguinne omrin

  1. (rabaxhanmint) manire di s' kidure, shonnance.
    • Dji l' a rcnoxhou d' å long a s' deguinne D.T.W.

Ratourneures

[candjî]
  1. prinde ene måle deguinne

Ortografeyes

[candjî]
Après 1900, foû rfondou (Feller, Feller ricandjî, nén Feller) :

Ratournaedjes

[candjî]
deguinne