copene

Èn årtike di Wiccionaire.

Walon (Rifondou)[candjî]

Etimolodjeye[candjî]

Svierba do viebe «copiner».

Prononçaedje[candjî]

Sustantif[candjî]

singulî pluriyal
copene copenes

copene femrin

  1. cåzaedje di deus djins ki copinèt.
    • Et pus ele court al copene, A djadjawe avou l' vijhene Odon Fabry (fråze rifondowe).

Ratourneures[candjî]

  1. bate copene
  2. taper ene copene

Parintaedje[candjî]

Sinonimeye[candjî]

djåze, divize

Ortografeyes[candjî]

Après 1900, foû rfondou (Feller, Feller ricandjî, nén Feller) :

Ratournaedjes[candjî]

cåzaedje avou on soçon

Codjowas[candjî]

copene

  1. indicatif prezintrece, prumire et troejhinme djins do singulî; suddjonctif prezintrece, prumire et troejhinme djins do singulî et kimandeu prezintrece, deujhinme djin do singulî, fôme camaerådrece do viebe : «copiner».